Ireconciliabilă





Mă simt ireconciliabilă.

Neînțeleasă, nehotărâtă și tristă.

Are cineva o batistă?

Se pare că nu, că sunt doar eu

Nu că ar fi fost așa mereu.


Mă simt infimă.

Depresivă și vulnerabilă.

De-aș fi o zambilă

Să rămân decorativă

Să înfloresc primăvara, să eman parfum

Iar dacă cineva ar vrea să-mi planteze semințele

Să aștepte după mine, ani de zile

Să mă îngrijească, să nu mă lase în drum.


Aș vrea să arunc părțile slabe și defectuoase.

Să devin precum acele păsări măiestuoase

Dar știu că tot ce e frumos repede dispare

Așa că aleg să rămân în umbră

Nimeni și nimic să nu-mi omoare

Ceea ce creez, ceea ce alții vor să doboare.